Grădiștea de Munte · Cetate dacică, sec. I î.Hr.–I d.Hr.

Sarmizegetusa Regia: templul mare de andezit n-a fost terminat niciodată

Dacii au început aici un templu cu coloane de piatră. Războaiele cu romanii au oprit șantierul, iar tamburii coloanelor au ajuns prin iarbă și în zidul cetății. Povestea capitalei din munte.

Când ajungi, pune căștile: Voyas îți povestește Sarmizegetusa Regia, terasă cu terasă, în timp ce te uiți la ea.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Zona sacră toamna: un templu patrulater cu bazele coloanelor, în spate cele două temple circulare.
Zona sacră toamna: un templu patrulater cu bazele coloanelor, în spate cele două temple circulare. Foto: MariBo99 · CC BY-SA 4.0 · via Wikimedia Commons

Pe terasa a X-a a zonei sacre de la Sarmizegetusa Regia, dacii au început un templu cu coloane de piatră. N-au apucat să-l termine. Războaiele cu romanii de la începutul secolului al II-lea au oprit șantierul. Tamburii coloanelor au rămas risipiți prin zona sacră, iar o parte au fost folosiți, mai târziu, ca să fie extinsă cetatea.

Capitala din munte

Sarmizegetusa Regia a fost capitala religioasă, politică și economică a Regatului Dac, în centrul unui complex de cetăți și așezări din Munții Orăștiei. Ansamblul e pe Lista Patrimoniului Mondial din 1999. Cele șase cetăți incluse au fost ridicate între secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr., în tehnica murus dacicus, și au fost nucleul regatului de la Burebista până la Decebal, după pagina UNESCO a programului de cercetare.

Muntele n-a fost ușor de locuit. Dacii au amenajat aici peste 260 de terase, cele mai multe pe partea sud-estică a dealului, mai însorită. Terasa a XI-a are aproape un hectar. Așezarea se întindea pe aproximativ 4,5 kilometri și avea trei părți: fortificația, zona sacră și cartierele civile de vest și de est. Densitatea și arhitectura ei îi fac pe arheologi s-o socotească o așezare urbană, după pagina despre organizarea teritoriului.

Zidul care a înghițit temple

Cetatea dacică avea cam un hectar. Zidurile ei au fost ridicate după o tehnică de inspirație elenistică: două fețe din blocuri de calcar, cu o umplutură de pământ și piatră locală între ele. În perioada romană fortificația a fost extinsă la 3 hectare, în forma de trapez neregulat pe care o vezi azi. Zidurile se păstrează pe 1–1,5 metri înălțime și au, în general, 3 metri grosime. În ele se văd numeroase piese arhitectonice refolosite de la edificiile religioase dacice, notează descrierea obiectivelor arheologice.

Templele au fost distruse în războaiele cu romanii. Pietrele lor au rămas în zid.

Ce să cauți când ești acolo

Intră în zona sacră pe drumul pavat cu lespezi de calcar care o lega de cetate. Pe terasele a X-a și a XI-a sunt grupate șapte temple, două circulare și cinci patrulatere, și un altar. Zidurile care țin terasele au, pe unele segmente, cel puțin 10 metri înălțime. Uită-te în jos, nu doar în față.

Bazele rotunde de calcar și de andezit susțineau coloane de lemn. Doar templul mare de andezit urma să aibă coloane de piatră, iar tamburii lui sunt cei pe care îi găsești răzleți. Pe terasa a XI-a e altarul de andezit, unde se făcea sacrificiul, cel mai important ritual. Până azi, e singurul de felul lui găsit în Dacia. La cetate, privește zidul de aproape: în el sunt prinse piese din templele dacice.

Templul mare circular din zona sacră. În stânga jos, marginea altarului de andezit; în dreapta, drumul pavat.
Templul mare circular din zona sacră. În stânga jos, marginea altarului de andezit; în dreapta, drumul pavat. Foto: Razvan Socol · CC BY-SA 3.0 ro · via Wikimedia Commons

Ce au găsit arheologii

În cartierul civil de est a fost identificat cel mai mare atelier metalurgic cunoscut în Dacia: o construcție de lemn cu două forje, pe o terasă de circa 800 de metri pătrați. Lângă el, arheologii au găsit zeci de lupe de fier, cu o greutate totală de aproape o tonă. În cartierul de vest, într-o locuință poligonală cu etaj, a apărut vasul cu ștampilele DECEBALUS / PER SCORILO. Apa venea adesea de departe, prin conducte din tuburi de lut ars, ca în lumea greco-romană. Pe terasa a IV-a s-au găsit resturile unui atelier în care erau imitați denari romani, cu trei ștanțe din bronz, după pagina despre artefacte.

Ruinele erau cunoscute de mult. La începutul secolului al XIX-lea, administrația austriacă a trimis oameni să cerceteze tezaurele de metal prețios apărute în zonă. Primele săpături sistematice au fost făcute în 1922–1924 de profesorul clujean D. M. Teodorescu, iar din 1950 cercetarea de amploare a condus-o Constantin Daicoviciu, după istoricul cercetărilor.

Practic

Situl e pe Dealul Grădiștii, lângă satul Grădiștea de Munte, comuna Orăștioara de Sus, la peste 1.000 de metri altitudine. E monument de categoria A în Lista monumentelor istorice. Drumul obișnuit trece prin Orăștie și Costești; de la Costești urmează un drum forestier de 20 de kilometri de-a lungul Apei Orașului, după pagina de acces. Anunțurile despre lucrări și despre drumul de acces le publică Consiliul Județean Hunedoara; verifică-le, împreună cu programul, înainte să pleci.

Tamburii templului sunt încă în iarbă. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Surse

  1. Sarmizegetusa Regia — Obiective arheologice (Programul Multianual de Cercetări Arheologice din Munții Orăștiei, MNIT Cluj-Napoca, finanțat de Ministerul Culturii) · Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei / cetati-dacice.ro
  2. Sarmizegetusa Regia — Organizarea teritoriului · Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei / cetati-dacice.ro
  3. Sarmizegetusa Regia — Artefacte · Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei / cetati-dacice.ro
  4. Sarmizegetusa Regia — Istoricul cercetărilor · Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei / cetati-dacice.ro
  5. Sarmizegetusa Regia — Acces · Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei / cetati-dacice.ro
  6. Situl UNESCO — Cetățile dacice din Munții Orăștiei · Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei / cetati-dacice.ro
  7. Istoric — înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial · Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei / cetati-dacice.ro
  8. Situri culturale UNESCO din România — Institutul Național al Patrimoniului · INP
  9. Lista Monumentelor Istorice 2015 (pe județe) — Institutul Național al Patrimoniului · INP
  10. Consiliul Județean Hunedoara — anunțuri (restaurarea Terasei X, drumul DJ 705A) · Consiliul Județean Hunedoara
  11. Lista monumentelor istorice 2015, județul Hunedoara (LMI-HD.pdf, MO 113 bis/15.II.2016) — Institutul Național al Patrimoniului · INP / Ministerul Culturii