Turda · Mină de sare, sec. XVII–XX

Salina Turda păstrează singurul crivac rămas pe loc în salinele Europei

O mașinărie de lemn din 1881, învârtită de cai, urca sarea din adânc. Azi stă în aceeași sală octogonală. Restul salinei e o carte de istorie scrisă în sare.

Când cobori în salină, pune căștile: Voyas îți povestește crivacul, galeriile și minele în timp ce le privești.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Mina Rudolf văzută de pe balcon: cupola de sare, liftul panoramic și amfiteatrul de pe vatră.
Mina Rudolf văzută de pe balcon: cupola de sare, liftul panoramic și amfiteatrul de pe vatră. Foto: Ronan2019 · CC0 · via Wikimedia Commons

Într-o sală octogonală din Salina Turda stă o mașinărie de lemn cu ax vertical. I se spune crivac, sau gepel. A fost construită în 1881 și o învârteau caii. Pagina salinei spune că e singurul utilaj de acest tip din toate salinele Europei păstrat în locul în care a funcționat.

Crivacul urca sarea scoasă din Mina Rudolf, de pe vatra minei până la galeria de transport, printr-un puț de extracție din camera vecină. La fiecare braț erau pregătiți, cu schimbul, unul sau doi cai. Singura lumină erau torțele. Pagina salinei notează că, după ieșirea din salină, caii orbeau în scurt timp: doar două săptămâni.

Crivacul din 1881 l-a înlocuit pe unul mai mic, montat în 1864. Piesele lui de metal au fost făcute la Reșița.

Galeria pe unde ieșea sarea

Galeria Franz Josef a fost săpată între 1853 și 1870, ca transportul sării la suprafață să fie mai ușor și mai ieftin. La început, sarea ieșea în saci, pe spinarea cailor. De la sfârșitul secolului al XIX-lea, în vagoneți trași tot de cai. Galeria avea 780 de metri și a fost prelungită cu încă 137, până la 917.

Primii 529 de metri, adică 280 de stânjeni, trec prin rocă fără sare, așa că sunt căptușiți cu zidărie de piatră groasă de 40 de centimetri. Pe peretele din stânga caută picheții: plăcuțe de piatră puse la fiecare 10 stânjeni, cu care se măsura lungimea galeriilor. Un stânjen înseamnă 1,89 metri.

Galeria Franz Josef, porțiunea zidită în piatră, înainte de masivul de sare.
Galeria Franz Josef, porțiunea zidită în piatră, înainte de masivul de sare. Foto: Cristian Bortes · CC BY 2.0 · via Wikimedia Commons

După ce extracția sării a încetat, galeria a devenit adăpost antiaerian pentru oamenii din Turda, în al Doilea Război Mondial. Între 1948 și 1992, o parte din ea a fost depozit de brânzeturi.

Două mine, două vârste

Lista monumentelor istorice trece Salina Turda, de pe strada Salinelor 3, ca monument din secolul al XVIII-lea. Cea mai veche lucrare a ansamblului e însă Mina Terezia: aici s-a scos sare între 1690 și 1880. Golul lăsat în urmă are 90 de metri înălțime și 75 de metri diametru, ca un clopot uriaș. De la gura puțurilor până la vatră sunt 112 metri. Jos e un lac de până la 6 metri adâncime, întins pe aproape 80% din vatră. În mijlocul lui stă o insulă făcută din sarea reziduală depusă aici după 1880, anul în care exploatarea camerei s-a oprit.

Mina Rudolf, numită după prințul Rudolf al Austriei, e ultimul loc din Turda în care s-a exploatat sare. Cupola ei trapezoidală are 42 de metri adâncime, 50 lățime și 80 lungime. Cobori 172 de trepte, pe 13 etaje.

La fiecare pod de odihnă, pe perete, e scris anul în care s-a exploatat nivelul acela.

Ce să cauți când ești acolo

Pe pereții Minei Rudolf, citește anii, palier cu palier: cobori prin timp, nu doar prin sare. Sus, caută stalactitele. Urmăresc o intercalație de sare macrocristalină, de peste 99,9% clorură de sodiu, cresc cu aproximativ 2 centimetri pe an și ajung cel mult la vreo 3 metri.

Pe Galeria Franz Josef, ascultă: când intri în porțiunea săpată în sare, se schimbă acustica. La baza pereților apar alveole de dizolvare și eflorescențe de sare. În Mina Terezia, caută cascada de sare și insula din mijlocul lacului.

Jos, la 120 de metri sub pământ, Mina Rudolf are azi un amfiteatru și o roată panoramică de 20 de metri, despre care salina scrie că e probabil singura roată panoramică subterană din lume. E același gol din care sarea urca, odinioară, cu forța cailor.

Practic

Salina are două intrări, pe Aleea Durgăului 7 și pe strada Salinelor 54B, în Turda. Programul, tarifele și regulile de vizitare se schimbă, așa că le găsești la zi pe site-ul salinei.

Caii de la crivac, brânza din galerie, anii de pe pereți. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Surse

  1. Sala Crivacului · Salina Turda (site oficial)
  2. Galeria Franz Josef · Salina Turda (site oficial)
  3. Mina Terezia · Salina Turda (site oficial)
  4. Mina Rudolf · Salina Turda (site oficial)
  5. Acces · Salina Turda (site oficial)
  6. Vizitare și tarife · Salina Turda (site oficial)
  7. Lista monumentelor istorice 2015, județul Cluj (Monitorul Oficial nr. 113 bis/15.II.2016) · Ministerul Culturii