Timișoara · Piață istorică, sec. XVIII
Piața Unirii: turnurile Domului au fost făcute scunde, ca să nu fie ținte
Piața din Timișoara s-a născut într-un oraș-cetate, între ciumă și asedii. Se vede în turnuri, în statuia din mijloc și într-o statuie turnată dintr-un tun.
Când ajungi, pune căștile: Voyas îți povestește Piața Unirii în timp ce te uiți la turnurile Domului.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Ridică privirea spre cele două turnuri ale Domului. Nu sunt înalte, și nu din lipsă de ambiție. Dieceza Romano-Catolică de Timișoara scrie că au fost proiectate scunde ca, în vremuri de război, să nu devină ținte ușoare pentru tunurile inamice. Au contat și economiile. Piața din fața ta s-a născut într-un oraș-cetate.
Piața Domului, un șantier oprit de ciumă
Vechii timișoreni îi spuneau Piața Domului. Catedrala romano-catolică a fost ridicată aici la inițiativa împăratului Carol al VI-lea, după alungarea stăpânirii otomane din Banat. Piatra de temelie a fost pusă pe 6 august 1736 de episcopul de Cenad, baronul Adalbert de Falkenstein. Planurile sunt atribuite, cel mai probabil, lui Joseph Emanuel Fischer von Erlach, directorul oficiului imperial de construcții.
După doar doi ani, lucrările s-au oprit. Ciuma devasta orașul. Au fost reluate abia în 1740, iar biserica a fost binecuvântată în 1754. Consacrarea solemnă a venit mult mai târziu, pe 24 aprilie 1803.
Tot în 1740 a sosit de la Viena statuia din mijlocul pieței. Pe pagina Primăriei despre Monumentul Sfintei Treimi găsești un detaliu care spune multe: la 1740, Piața Unirii era încă un șantier, departe de a fi terminată. Statuia nu a stat aici de la început.
Ce să privești când ești acolo
Începe cu soclul statuii. Are trei laturi și pe fiecare e un relief: epidemia de ciumă, foametea, războiul. Pe colțuri stau sfinții Rochus, Sebastian, cel cu săgeata, și Carol Borromeo. Pe coloană îi găsești pe Sfântul Ioan Nepomuk, pe Sfânta Rozalia, pe regele David și pe Sfânta Barbara. Sus, pe un capitel ionic, tronează Sfânta Treime. Primăria o consideră cel mai reușit monument de artă plastică barocă din Timișoara și presupune că e opera sculptorului vienez Georg Raphael Donner.
Intră apoi în Dom. Pictura altarului mare îl arată pe Sfântul Gheorghe, hramul bisericii. A făcut-o în 1754 Michael Angelo Unterberger, directorul Academiei de Arte Frumoase din Viena. Orga a fost construită în 1907 de timișoreanul Leopold Wegenstein. În cele două turnuri sunt șapte clopote, iar cel mai vechi a fost turnat la Buda, în 1762.

Aproape de Dom, pe strada Emanuil Ungureanu nr. 12, stă catedrala ortodoxă sârbă „Sfântul Nicolae”, ridicată între 1744 și 1748 pe locul vechilor fortificații, demolate după 1740. Până în 1865, când românii și sârbii s-au despărțit ierarhic, a fost biserica episcopală ortodoxă a Timișoarei. Reședința episcopiei sârbe are fațada refăcută în 1906 de arhitectul László Székely, în stilul numit „neosârbesc”.
Între piață și strada Mercy, Casa Brück a fost construită în 1911 pentru farmacistul Salamon Brück, tot de László Székely, în stilul Secession. Spre piață e o farmacie veche, cu mobilier și vitrină parțial originale. Caută vitraliul din partea de sus a vitrinei: scrie „farmacie” în trei limbi, română, germană și maghiară.
Tunul de pe altar
În 1849, în războiul dintre Republica Maghiară și Monarhia Austriacă, Timișoara a fost asediată. Un proiectil a lovit acoperișul Domului și a perforat bolta. Biserica era plină de refugiați civili. Nu a murit nimeni, iar lucrul a fost socotit atunci o minune, notează Infocentrul Turistic al Primăriei.
Asediul a rămas și în interior. Între 1850 și 1860, episcopul Alexander Csajághi a adăugat două altare laterale neogotice, unul al Fecioarei Maria și unul al Sfântului Gerhard. Structura lor e din lemn, dar statuia Maicii Domnului a fost turnată din metal după revoluția din 1848–1849. Metalul provine dintr-un tun folosit la asediul Timișoarei.
Un tun folosit la asediul din 1849 stă azi pe un altar, sub chipul Fecioarei.
O legendă și un concert
Reședința episcopului sârb are și o legendă. Se povestește că episcopul avusese o casă de lemn, care ar fi ars în incendiul din 1738 împreună cu vistieria lui, și că el ar fi dat în judecată autoritățile. Legenda nu spune cine a câștigat.
Palatul Baroc, la numărul 1, a fost în 1752 Casa Camerală a Banatului Timișan, apoi Casa Comitatului și prefectură. Sala mare de la etaj a găzduit festivități la vizitele unor muzicieni ca Franz Liszt, Johannes Brahms, Pablo Sarasate și George Enescu. Liszt a concertat aici în 1846, notează Primăria printre premierele Timișoarei. Din 2020, palatul se numește Muzeul Național de Artă Timișoara, iar în subsol se păstrează o fântână interioară din secolul al XVIII-lea.
Înainte să mergi
Domul e la Piața Unirii nr. 12, Palatul Baroc la nr. 1, iar statuia Sfintei Treimi în mijlocul pieței. Toate trei sunt monumente istorice de grupa A în Lista monumentelor istorice a INP. Pentru slujbe și vizite în Dom, verifică site-ul Diecezei. Pentru muzeu, pornește de la pagina Primăriei despre Palatul Baroc.
Ciuma, asediul, tunul de pe altar. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.
Surse
- Catedrala Romano-Catolică „Sf. Gheorghe” din Timișoara · Dieceza Romano-Catolică de Timișoara
- Domul Romano-Catolic — Infocentrul Turistic Timișoara · Primăria Municipiului Timișoara
- Monumentul Sfintei Treimi — Infocentrul Turistic Timișoara · Primăria Municipiului Timișoara
- Palatul Baroc — Infocentrul Turistic Timișoara · Primăria Municipiului Timișoara
- Catedrala Episcopală Ortodoxă Sârbă — Infocentrul Turistic Timișoara · Primăria Municipiului Timișoara
- Palatul Episcopal Sârb — Infocentrul Turistic Timișoara · Primăria Municipiului Timișoara
- Casa Brück — Infocentrul Turistic Timișoara · Primăria Municipiului Timișoara
- Premierele Timișoarei — Infocentrul Turistic Timișoara · Primăria Municipiului Timișoara
- Lista monumentelor istorice (LMI 2015, PDF publicat pe pagina INP) · Institutul Național al Patrimoniului