Cluj-Napoca · Palat baroc, sec. XVIII

În curtea Palatului Bánffy s-a construit, în 1925, un cinematograf

Un conte l-a ridicat ca reședință. Apoi a fost cazinou, clădire cu apartamente, sediu de societăți industriale, cu un cinema în curte. Azi e Muzeul de Artă al Clujului.

Când ajungi în Piața Unirii, pune căștile: Voyas îți povestește Palatul Bánffy în timp ce te uiți la fațadă.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Fațada spre Piața Unirii văzută de sus: statuile de pe atic, stema cu grifoni, balconul semicircular, curtea în spate.
Fațada spre Piața Unirii văzută de sus: statuile de pe atic, stema cu grifoni, balconul semicircular, curtea în spate. Foto: Țetcu Mircea Rareș · CC BY-SA 3.0 ro · via Wikimedia Commons

În 1925, în curtea Palatului Bánffy s-a construit un cinematograf. Pare un detaliu de almanah. E, de fapt, rezumatul unui secol. Palatul ridicat pentru un conte a primit apoi alte destinații: reședință de protocol, Cazinou Național, clădire cu apartamente și spații comerciale, sediu de societăți industriale. Muzeul de Artă le înșiră pe toate în istoria propriei clădiri.

Rostul de azi l-a găsit târziu. Muzeul de Artă, înființat în 1951, s-a mutat aici în 1962, în palatul încă parțial restaurat, și s-a deschis publicului în 1965. Lucrările mari de restaurare au ținut din 1960 până în 1974.

Pe o carte poștală tipărită de Editura Meridiane în 1976, păstrată azi în fondul Institutului Național al Patrimoniului, clădirea apare deja sub noul ei nume: „Muzeul de artă”. Stema aurită se vede de departe pe atic, deasupra copacilor de pe trotuar.

Un conte și un arhitect german

Palatul a fost ridicat între 1774 și 1785 de arhitectul german Johann Eberhard Blaumann, ca reședință particulară a contelui György Bánffy, ajuns mai târziu guvernator al Transilvaniei. Lista monumentelor istorice îl trece ca „Palatul Banffy, azi Muzeul de Artă”, cu aceiași ani. Muzeul îl numește cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca.

Planul se citește ușor: patru aripi în jurul unei curți dreptunghiulare. Fațada principală dă spre Piața Unirii, iar camerele dinspre piață erau cele mai reprezentative ale palatului.

Ce să cauți pe fațadă

Ridică ochii spre atic. În centru stă stema familiei Bánffy, ținută de grifoni înaripați și încoronați. De o parte și de alta, așezate simetric, sunt statuile: Marte, Pallas Atena, Diana, Apollo, Perseu și Hercule. Sub ele, balconul are un traseu semicircular, iar intrarea se face printr-o galerie triplă, monumentală.

Statuile sunt lucrate de sculptorul Anton Schuchbauer. Dacă ai intrat deja în Biserica Sfântul Mihail, din mijlocul pieței, i-ai văzut mâna și acolo: împreună cu Johann Nachtigall, Schuchbauer a făcut amvonul baroc al bisericii, între 1740 și 1750.

Același sculptor, de o parte și de alta a pieței.
Palatul Bánffy pe o carte poștală din 1976 (Editura Meridiane, foto Alexandru Mendrea): stema aurită cu grifoni, pe atic.
Palatul Bánffy pe o carte poștală din 1976 (Editura Meridiane, foto Alexandru Mendrea): stema aurită cu grifoni, pe atic. Foto: Alexandru Mendrea (fotograf), Institutul Național al Patrimoniului · CC BY-SA 4.0 · via Europeana

Înăuntru: scara și curtea

Intră pe poarta din piață și caută scara. Are trei rampe, fiecare lată de 2 metri, iar muzeul o socotește cea mai mare de acest fel din Transilvania.

Apoi ieși în curte. Aripile au galerii etajate deschise spre interior, cu arcade la parter și coloane la etaj. Aici era cinematograful din 1925. Decorul interior original s-a păstrat cel mai bine la etajul aripii de vest, în sălile dinspre piață: lambriuri și obloane de lemn vopsite în alb, cu decor cioplit în relief și aurit.

La etaj stă Galeria Națională, expoziția permanentă a muzeului: 15 săli, 138 de picturi și 15 sculpturi, cinci secole de artă românească, cu lucrări semnate de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Pleci de la grifonii de pe acoperiș și ajungi la Luchian, fără să ieși din aceeași clădire.

Multe dintre tablouri au propria lor poveste de drum. În 1930, Virgil Cioflec a donat Universității din Cluj o parte însemnată a colecției sale. Din colecția lui provin cele 31 de tablouri în ulei semnate de Nicolae Grigorescu pe care le are azi muzeul. Tot aici e reprezentată școala de la Baia Mare, pe care muzeul o numește un moment aparte în pictura din spațiul transilvănean.

Practic

Palatul e în Piața Unirii 30, în centrul Clujului. Programul de vizitare și biletele se schimbă, așa că le găsești la zi pe site-ul muzeului.

Contele, grifonii, scara cu trei rampe, cinematograful. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Surse

  1. Palatul Bánffy · Muzeul de Artă Cluj-Napoca
  2. Galeria de Artă Națională · Muzeul de Artă Cluj-Napoca
  3. Colecția de pictură · Muzeul de Artă Cluj-Napoca
  4. Program de vizitare · Muzeul de Artă Cluj-Napoca
  5. Lista monumentelor istorice 2015, județul Cluj (Monitorul Oficial nr. 113 bis/15.II.2016) · Ministerul Culturii
  6. CLUJ-NAPOCA. Muzeul de artă, carte poștală, Editura Meridiane, 1976 (fondul INP) · Institutul Național al Patrimoniului, prin Europeana