Gura Humorului · Mănăstire, sec. XV–XVI
Voroneț, 1488: o biserică zidită în trei luni și trei săptămâni
Pisania spune că zidurile au început pe 26 mai 1488 și au fost gata pe 14 septembrie. Pictura care a făcut-o celebră s-a terminat tot pe 14 septembrie, 59 de ani mai târziu.
Când ajungi, pune căștile: Voyas îți povestește Voroneț în timp ce te uiți la zid.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Pe 26 mai 1488, într-o zi de luni de după Rusalii, meșterii lui Ștefan cel Mare au început zidurile unei biserici într-o vale îngustă și împădurită. Pe 14 septembrie, în același an, biserica era gata. Pisania o spune sec: lucrarea „a început” în „luna mai 26” și „s-a săvârșit în același an, în luna septembrie, 14”. Trei luni și trei săptămâni.
Cincizeci și nouă de ani mai târziu, tot pe 14 septembrie, alt ctitor și-a încheiat lucrarea pe aceleași ziduri. Mitropolitul Grigore Roșca adăugase un pridvor și îmbrăcase biserica pe dinafară în pictură. Așa a ajuns Voroneț ce vezi azi: o biserică mică, din piatră și cărămidă, cu zidurile acoperite de sfinți, de îngeri și de un albastru care a dat nume unei culori.
O pisanie care a ajuns înăuntru
Inscripția lui Ștefan a fost pusă în 1488 deasupra intrării. Când Grigore Roșca a adăugat pridvorul, ea a rămas în interior, pe peretele de est al pridvorului, peste un portal gotic. Ca s-o vezi, intri. Deasupra ei stă o Maică a Domnului cu Pruncul.
De ce aici? Comisia Națională a României pentru UNESCO consemnează o legendă: după înfrângerea de la Războieni, din 1476, Ștefan i-ar fi cerut sfatul pustnicului Daniil Sihastrul, care l-ar fi îndemnat să continue lupta cu turcii și i-ar fi prevestit o mare biruință. Voroneț ar fi fost ridicat în amintirea ei. Pe zidul de sud, la stânga ușii pridvorului, Daniil e pictat lângă Grigore Roșca. Deasupra capului său stă pisania mitropolitului, scrisă cu alb pe albastru.
Biserica a fost gata pe 14 septembrie 1488. Pictura de afară, pe 14 septembrie 1547.
1547: zidurile ca o carte
Voroneț face parte din grupul Bisericilor din Moldova, înscris de UNESCO în Lista Patrimoniului Mondial în 1993 și completat în 2010: opt biserici din județul Suceava. Motivul, în cuvintele Institutului Național al Patrimoniului, este „unicitatea ansamblelor de picturi murale exterioare”, întinse pe toată suprafața turlei și a zidurilor.
Citește-le pe rând. Pe abside merge Cinul: șase registre de îngeri, proroci, apostoli, mucenici, ierarhi și sihaștri, toți spre axul altarului. Pe zidul de sud, Arborele lui Iesei desface în medalioane de vrej neamul lui Hristos, pe fond albastru. Pe zidul de nord e Facerea lumii. Zidul de vest e în întregime al Judecății de Apoi.

Ce să privești la Judecata de Apoi
Comisia pentru UNESCO notează că fresca e considerată „cea mai complexă abordare a temei din spațiul creștinismului răsăritean”. Ia-o de sus în jos. În primul registru, îngeri rulează sulul timpului încheiat, iar pe sul e cerul înstelat cu cele douăsprezece semne ale zodiacului. Din picioarele lui Hristos coboară râul de foc, ca o lavă. În el sunt scrise cu alb numele lui Arie, Irod, Iuda și Dioclețian.
Spre dreapta, grupuri de păcătoși sunt duse la judecată, fiecare recunoscut după port și după inscripția de deasupra: evrei, turci, tătari, armeni. Istoricii de artă o citesc ca pe o oglindă a epocii, cu conflictele ei. Jos, în dreapta și pe contrafortul de sud, sunt Marea și Pământul, morții care se ridică din sicrie și fiarele din gura cărora ies cei mâncați de ele. Caută, în mijlocul registrului de jos, un detaliu mărunt: regele David cântând la cobză.
Și o semnătură, poate. Între Avraam și Iacov, pe partea de nord a zidului, istoricul Ion I. Solcanu a găsit o inscripție slavonă minusculă, „Ionasko Kiril”, pe care a citit-o drept semnătura zugravului. Cercetătorii încă discută numele exact al autorului frescelor, așa că întrebarea rămâne deschisă.
Albastrul care se face verde
Fondul tuturor scenelor e un albastru-azuriu. Pigmentul e azurit, un carbonat bazic de cupru, iar acolo unde zidul a tras umezeală s-a transformat în malahit, verde. De aici petele verzi pe care le vezi pe albastru. Iar „albastrul de Voroneț” e un nume dat metaforic: aceeași culoare apare și la alte mănăstiri cu ziduri pictate pe dinafară. Cercetările restauratorilor Ioan Istudor și Ion Balș par să fi găsit în mortarul albastru proteine de origine animală, lapte sau cazeină amestecate cu var, un liant foarte rezistent la intemperii.
Pe zidul de nord, sus, sub streașină, ciclul Facerii s-a păstrat aproape întreg. Caută acolo Zapisul lui Adam, o scenă care pictează o credință contrară învățăturii Bisericii: diavolul l-ar fi lăsat pe Adam să lucreze pământul în schimbul sufletului său, iar înscrisul, ascuns în apa Iordanului, a fost sfărâmat de Hristos la botez. Pe latura de nord a contrafortului de nord-vest, un turn cu 21 de trepte arată vămile văzduhului, câte o treaptă pentru fiecare vamă prin care trece sufletul după moarte.
Când ajungi
Mănăstirea a avut două vieți. În 1786, viața monahală a fost desființată, ca la toate mănăstirile din Bucovina, iar biserica a slujit apoi ca biserică de parohie. Abia în 1992 Voroneț a redevenit mănăstire, de maici.
Satul a crescut în jurul mănăstirii și i-a luat numele. Azi face parte din orașul Gura Humorului, în județul Suceava. Programul și regulile de vizitare le stabilește mănăstirea și se pot schimba: verifică-le înainte, inclusiv prin Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Apoi ocolește biserica de două ori. O dată de departe, ca să vezi forma. O dată aproape de zid, ca să vezi oamenii mărunți din fresce.
Zidurile au mai multe scene decât încap aici. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.
Surse
- Situri culturale UNESCO: Biserici din Moldova (lista bisericilor și codurile LMI) — Institutul Național al Patrimoniului · INP
- Patrimoniul cultural din România înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (broșură) — Comisia Națională a României pentru UNESCO · CNR UNESCO
- Tereza Sinigalia, Biserici din Moldova / Churches of Moldavia, Institutul Național al Monumentelor Istorice, 2007 (publicat de INP pe patrimoniu.ro) · INP
- Constantin I. Ciobanu, Programul iconografic al bisericii Sf. Gheorghe a mănăstirii Voroneț (proiect de cercetare CNCS-UEFISCDI PN-II-ID-PCE-2011-3-0336) · Proiect academic CNCS-UEFISCDI, medieval.istoria-artei.ro
- Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților (site oficial) · Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților