Văratec · Mănăstire de maici, sec. XVIII–XX

La Văratec, singurul mormânt rămas din vechiul cimitir e al Veronicăi Micle

Osemintele celorlalte maici au fost mutate în osuarul de sub altarul bisericii mari. Poeta a rămas lângă bisericuța de pe culme.

Când urci spre bisericuța din cimitir, pune căștile: Voyas îți povestește Văratecul în timp ce mergi.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Văratecului, zidită între 1808 și 1812, cu cele două turle de zid.
Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Văratecului, zidită între 1808 și 1812, cu cele două turle de zid. Foto: Nicu Farcaș · CC BY-SA 4.0 · via Wikimedia Commons

La vreo 150 de metri sud-est de biserica mare a Văratecului, pe o culme joasă, stă biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, în vechiul cimitir al mănăstirii. Lângă zidul ei de sud e mormântul poetei Veronica Micle (1850–1889). E singurul rămas. Osemintele din celelalte morminte au fost dezgropate și duse în osuarul de sub altarul bisericii „Adormirea Maicii Domnului”.

Veronica Micle, muza lui Eminescu, s-a mutat la Văratec spre sfârșitul vieții și a dăruit mănăstirii, în 1886, casa ei din Târgu Neamț. A murit aici în august 1889 și a fost înmormântată cu slujbă, lângă bisericuța Sfântul Ioan. Casa din Târgu Neamț e azi casa ei memorială.

O mănăstire fondată de o maică

Văratecul nu a fost ridicat de un domn sau de un mare sfetnic al țării. L-a întemeiat o femeie: Bălașa Herescu, fiica unui preot din Iași, care trăia la schitul Topolița cu numele de sora Olimpiada. A cumpărat pământ în poiana Văratec și, sfătuită de starețul Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamț, a făcut aici, între 1781 și 1785, o mică sihăstrie. În iunie 1785, împreună cu duhovnicul Iosif, a început o biserică de lemn. Iosif era din Transilvania și fusese ucenicul lui Paisie.

Schitul a crescut repede. În 1787 s-a unit cu Topolița, iar în anul următor au venit maicile de la Durău, cu stareța Nazaria. Pe 26 septembrie 1811, la Văratec trăiau 273 de călugărițe. Istoria mănăstirii le numără și după familie: 33 de fiice de boieri, 59 de negustori, 105 de țărani, 23 de mazili, 51 de preoți, una de dascăl, una de mocan și una „de altă lege”.

Bolintineanu a scris despre Văratec, în 1859, ca despre un „oraș de călugărițe”.

Biserica de lemn a devenit prea mică. În 1808, stareța Nazaria a început biserica de piatră „Adormirea Maicii Domnului”, sfințită în 1812. În 1821, otomanii au asediat și au prădat schitul, iar Olimpiada s-a refugiat la Secu. Văratecul a devenit mănăstire de sine stătătoare abia în 1839, când s-a despărțit de Agapia.

Argintul Saftei Brâncoveanu

În 1832, după moartea soțului ei, banul Grigore Brâncoveanu, Safta Brâncoveanu s-a retras aici împreună cu mama ei. Era din neam de domn și a dăruit mănăstirii moșii, veșminte și cărți. Și-a topit argintăria și a făcut din ea ferecături de Evanghelii, îmbrăcăminte de icoane, candele și vase sfinte. Statuia ei de bronz, lucrată de Ion Jalea, stă din 1935 lângă absida de răsărit a bisericii mari.

În noaptea de 10 spre 11 iunie 1900, un incendiu a ars cele mai multe chilii și acoperișul bisericii mari. Din vechea incintă a rămas în forma inițială doar zidul înconjurător, ridicat între 1808 și 1812.

Ce să cauți când ești acolo

Deasupra ușii pronaosului bisericii mari e o pisanie pictată în 1841, scrisă în română cu alfabet latin. Citește începutul: primii ctitori ai bisericii, spune ea, „au fost maicile din acest locaș”. Abia apoi vin boierii.

Biserica mare a Văratecului pe o carte poștală veche, cu grădina de flori din fața altarului.
Biserica mare a Văratecului pe o carte poștală veche, cu grădina de flori din fața altarului. Foto: Institutul Național al Patrimoniului (editor: Tipografia Institutului Biblic) · CC BY-SA 4.0 · via Europeana

Înăuntru, în dreapta pronaosului, e mormântul duhovnicului Iosif, mort pe 28 decembrie 1828, iar pe zidul din spatele lui îi e pictat chipul. Catapeteasma e din lemn de tisă poleit cu aur, lucrată în 1816 de Constantin Zugravul. Deasupra pridvorului e o tainiță, unde se păstrau odoarele mănăstirii.

Afară, lângă altar, sunt mormintele starețelor. Pe cel al Eugeniei Negri, sora lui Costache Negri, un basorelief de marmură arată o casă într-o pădure de munte. Jos, pe soclu, e semnătura sculptorului: „G. Franzoni Jassy”.

Spre est, la 80 de metri de biserică, turnul-clopotniță are acoperișul în formă de mitră arhierească. Ieși apoi pe ulițe. Satul mănăstiresc are în jur de 180 de case cu cerdacuri, unde maicile trăiesc ca într-un sat.

Practic

Ansamblul e monument istoric de categoria A, cu codul NT-II-a-A-10732 în Lista monumentelor istorice, unde apare sub vechiul nume, Văratic. Consiliul Județean Neamț o numește cea mai mare mănăstire de maici din România, cu peste 400 de maici. Programul slujbelor și al muzeului sunt pe site-ul mănăstirii.

Olimpiada, cele 273 de maici, argintul topit al Saftei. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Surse

  1. Istoria Mănăstirii Văratec — site-ul oficial al mănăstirii (Arhiepiscopia Iașilor) · Mănăstirea Văratec / Arhiepiscopia Iașilor
  2. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” · Mănăstirea Văratec / Arhiepiscopia Iașilor
  3. Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” · Mănăstirea Văratec / Arhiepiscopia Iașilor
  4. Turnul-clopotniță · Mănăstirea Văratec / Arhiepiscopia Iașilor
  5. Schimonahia Safta Brâncoveanu · Mănăstirea Văratec / Arhiepiscopia Iașilor
  6. Mănăstirea Văratec — site-ul oficial · Mănăstirea Văratec / Arhiepiscopia Iașilor
  7. Casa Memorială „Veronica Micle” Târgu Neamț · Complexul Muzeal Național Neamț
  8. Mormântul Veronicăi Micle, carte poștală, 1968 — Institutul Național al Patrimoniului, Europeana · INP / Europeana
  9. Mănăstirea Văratec · Consiliul Județean Neamț (viziteazaneamt.ro)
  10. Satul mănăstiresc Văratec · Consiliul Județean Neamț (viziteazaneamt.ro)
  11. Lista monumentelor istorice 2015 (județul Neamț) — Institutul Național al Patrimoniului · INP
  12. Mănăstirea Văratec (sec. XIX), carte poștală — Institutul Național al Patrimoniului, Europeana · INP / Europeana
  13. Lista monumentelor istorice 2015, județul Neamț (LMI-NT.pdf, MO 113 bis/15.II.2016) — Institutul Național al Patrimoniului · INP