Putna · Mănăstire ortodoxă, sec. XV–XVII

Putna: plumbul de pe acoperiș a ajuns gloanțe în Cetatea Sucevei

În 1653, cazacii lui Timuș au ars mănăstirea și au luat plumbul de pe acoperiș. Cronicarul Ion Neculce spune unde a ajuns. Biserica pe care o vezi azi e una rezidită.

Când ajungi, pune căștile: Voyas îți povestește Putna în timp ce treci pe sub turnul porții.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Biserica Mănăstirii Putna, rezidită între 1653 și 1662 pe locul celei ridicate de Ștefan cel Mare.
Biserica Mănăstirii Putna, rezidită între 1653 și 1662 pe locul celei ridicate de Ștefan cel Mare. Foto: Bejan Neculai · CC BY-SA 4.0 · via Wikimedia Commons

Cronicarul Ion Neculce a lăsat o frază care sună a anecdotă și e istorie. În vara lui 1653, cazacii lui Timuș, ginerele lui Vasile Lupu, au luat plumbul cu care era acoperită Mănăstirea Putna și l-au dus la Cetatea Sucevei, „de-au făcut glonțuri de pușcă”, ca să apere cetatea de Gheorghe Ștefan. Acoperișul ctitoriei lui Ștefan cel Mare a sfârșit în gloanțe.

De aceea biserica pe care o vezi azi nu e cea zidită de Ștefan. Vasile Lupu începuse s-o refacă, pentru că temeliile vechi cedaseră: a desfăcut zidurile și a pornit altele, pe o temelie mai largă. Și-a pierdut însă tronul în primăvara lui 1653. Lucrarea au dus-o la capăt Gheorghe Ștefan și urmașii lui. Pisania de deasupra intrării în pronaos o spune scurt: biserica „a înnoit-o Io Gheorghe Ștefan voievod și s-a săvârșit în zilele lui Io Istratie Dabija voievod”. Era 1662. Biserica nouă urmează îndeaproape planul și proporțiile celei vechi, spune mănăstirea.

Săgeata și paltinul

Începutul e spus ca legendă. Tradiția spune că Ștefan a tras cu arcul de pe Dealul Crucii, dealul înalt de lângă mănăstire, iar Sfântul Altar s-a ridicat unde săgeata s-a înfipt într-un copac. Un fragment din acel paltin e expus azi în muzeul mănăstirii. Pe Dealul Crucii, în 2004, numele ȘTEFAN a fost scris cu puieți de brad.

Documentele sunt mai sigure decât legenda. Piatra de temelie a fost pusă pe 10 iulie 1466, iar biserica a fost sfințită duminică, 3 septembrie 1469, de un sobor de 64 de clerici. A fost prima ctitorie a lui Ștefan și locul pe care l-a ales de la început pentru mormântul lui. Săpăturile din anii 1980 au arătat că zidurile s-au ridicat pe o vatră mai veche de sihaștri.

Ce a rămas de la Ștefan

O singură construcție stă azi în forma pe care i-a dat-o el: Turnul Tezaur, din 1481, singura construcție păstrată la Putna în forma originală. Are 18 metri până la streașină și ziduri mai groase de doi metri. Uită-te la intrare. Nu e la sol, ci la primul etaj: o ușă de stejar legată în fier, cu cinci guri de tragere, înaltă de 1,60 metri și lată de 65 de centimetri, refăcută în 1763. Până de curând, singura cale spre ea era o scară mobilă. Lângă ușă e încastrată pisania slavonă din 1481.

Neculce povestește și cum a fost prădat. Pe vremea lui Constantin Cantemir, cazaci, leși și moldoveni au cerut turnul. Călugării au refuzat, iar atacatorii au aprins mănăstirea. Atunci călugării au cedat, focul a fost stins, iar jefuitorii au luat din turn ce era al boierilor și al negustorilor. Din averea mănăstirii n-au luat nimic, „fără numai arcul lui Ștefan-vodă”.

Intri pe sub alt turn, mai nou. Turnul porții a fost ridicat de mitropolitul Iacob Putneanul și terminat până în 1757. Pe peretele lui de est, la vedere pentru oricine intră, e o pisanie care reproduce inscripția pierdută a lui Ștefan din 1481. I se spune și Turnul Eminescu: în 1871, la serbarea studenților, poetul a fost găzduit în camera de la etaj.

Ce să privești

Lângă Turnul clopotniță stau expuse trei clopote vechi. Cel mai vechi, Buga, a fost dăruit de Ștefan în 1484 și a fost reparat ori turnat din nou de mai multe ori. Tradiția spune că se auzea în toată Moldova. Eminescu a notat, într-un articol, că Buga a bătut singur pe 1 octombrie 1777, când turcii îl ucideau la Iași pe Grigore al III-lea Ghica, domnul care protestase când Bucovina a fost dată Austriei. Un singur clopot vechi mai cheamă la slujbă în forma lui originală: Siluanul, din 1530.

Putna într-o gravură de Rudolf Bernt, 1899, cu câțiva ani înainte de restaurarea lui Karl Romstorfer.
Putna într-o gravură de Rudolf Bernt, 1899, cu câțiva ani înainte de restaurarea lui Karl Romstorfer. Foto: Rudolf Bernt (desen); reproducere: Lysippos · Public domain · via Wikimedia Commons

În biserică, mormântul lui Ștefan e în partea dreaptă a gropniței, spre peretele de sud. E singurul de la Putna la care baldachinul, sarcofagul și lespedea sunt din marmură. Lângă el, în pardoseală, e placa ultimei lui soții, Maria Voichița. În 1856, o comisie austriacă a deschis mormântul. Trupul domnului fusese așezat pe 13 bare metalice, iar în dreptul pieptului avea brodată o cruce mare de aur.

Dacă pereții ți se par proaspăt pictați, ai dreptate. După refacerea din secolul al XVII-lea, biserica a rămas fără pictură trei secole și jumătate. Frescele de azi au fost făcute între 2001 și 2010 de pictorii Mihail și Gavriil Moroșan, cu ucenicii lor. Din pictura lui Ștefan s-au găsit doar fragmente, la săpăturile din 1969–1970.

Neculce despre Putna lui Ștefan: „zugrăvala mai mult aur decât zugrăvală, și pre dinăuntru și pre denafară”.

Printre broderiile mănăstirii e acoperământul de mormânt al Mariei Asanina Paleologhina, a doua soție a lui Ștefan, moartă în 1477, prima înmormântată la Putna. E singurul acoperământ brodat în întregime pe mătase. În colțuri, pe guler și pe arcadă apar însemnele Paleologilor, monogramele Asanilor și Paleologilor și vulturul bicefal al Bizanțului.

Când ajungi

Programul, regulile de vizitare și orele muzeului le stabilește mănăstirea: verifică-le pe site-ul Mănăstirii Putna înainte să pleci. Apoi începe cu Turnul Tezaur, singura construcție care l-a văzut pe Ștefan. Treci apoi la clopote, la mormânt și la turnul porții. Iar dacă ai timp, urcă pe Dealul Crucii și privește mănăstirea de sus, de unde, spune legenda, a plecat săgeata.

Mănăstirea are mai multe povești decât încap aici. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Surse

  1. Mănăstirea Putna: Biserica voievodală (site oficial al mănăstirii) · Mănăstirea Putna
  2. Mănăstirea Putna: Epoca ștefaniană 1466–1546 (istoric) · Mănăstirea Putna
  3. Mănăstirea Putna: Perioada 1546–1700 (istoric) · Mănăstirea Putna
  4. Mănăstirea Putna: Turnul tezaur · Mănăstirea Putna
  5. Mănăstirea Putna: Turnul Eminescu · Mănăstirea Putna
  6. Mănăstirea Putna: Clopote (tezaur) · Mănăstirea Putna
  7. Mănăstirea Putna: Sub stăpânirea austriacă 1775–1918 (istoric) · Mănăstirea Putna
  8. Mănăstirea Putna: Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop · Mănăstirea Putna
  9. Lista Monumentelor Istorice 2015, județul Suceava (LMI-SV.pdf) — Institutul Național al Patrimoniului · INP
  10. Mănăstirea Putna (site oficial) · Mănăstirea Putna