Curtea de Argeș · Biserică episcopală, sec. XVI
La Mănăstirea Argeșului, pronaosul a fost făcut mare ca să încapă morminte
Neagoe Basarab și-a gândit biserica și ca necropolă. Secole mai târziu, în același pronaos au ajuns regii Carol I și Ferdinand, cu reginele Elisabeta și Maria.
Când ajungi sub turle, pune căștile: Voyas îți povestește Mănăstirea Argeșului în timp ce te uiți la ea.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Când intri în biserica Mănăstirii Argeșului, prima încăpere e neobișnuit de largă. Nu e o întâmplare. Pronaosul a fost supralărgit pentru că îndeplinea și funcția de necropolă, notează fișa Institutului Național al Patrimoniului. Doisprezece stâlpi interiori îl țin și poartă turla din mijloc și cele două turnulețe din colțurile de vest. Aici sunt criptele ctitorului, Neagoe Basarab, și ale lui Radu de la Afumați. Tot în pronaos, scrie Primăria Curtea de Argeș, se află criptele cuplurilor regale ale României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria.
Ctitoria lui Neagoe Basarab
Biserica a fost ctitorită de Neagoe Basarab, domn al Țării Românești, și construită între 1512 și 1517, pe locul unde se afla vechea mitropolie. A fost sfințită la 15 august 1517 și are hramul Adormirea Maicii Domnului. Din 1793 a devenit sediul Episcopiei Argeșului.
Neagoe nu a mai apucat pictura. În 1526, ginerele lui, Radu de la Afumați, a terminat lucrarea, cu meșterul Dobromir, autorul picturilor interioare. De la Dobromir de Târgoviște a rămas tabloul votiv cu Neagoe Basarab, doamna Despina Milița și familia lor. INP numește ansamblul cea mai valoroasă realizare a arhitecturii bisericești din țară și notează că biserica a devenit necropolă domnească, apoi regală.

Ce să privești când ești acolo
Începe cu turnulețele de deasupra pronaosului. Zidăria lor e răsucită, iar fișa INP descrie exact ce simți privindu-le: par că stau să cadă una peste alta și că se înșurubează în tăriile cerului. Stai pe latura de vest și urmărește spirala de jos în sus, rând cu rând de piatră.
Turnulețele par că „se înșurubează în tăriile cerului”. Așa le descrie fișa INP.
Apoi caută turla cea înaltă, pe care o poartă restul bisericii și altarul. Absidele dau bisericii forma de cruce, iar turla se leagă de restul clădirii prin bolți. Din parc vezi cum totul se strânge într-o singură siluetă, subțire și înaltă, pe care o știi de pe cărțile poștale vechi.
Înăuntru, numără stâlpii pronaosului: doisprezece. Printre ei stau criptele. Primăria mai pomenește în biserică portretele Regelui Carol I și ale Reginei Elisabeta și, la loc de frunte, Evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta.
Forma pe care o vezi azi vine dintr-o restaurare. Ajunsă într-o stare avansată de degradare, biserica a fost restaurată în 1875 după proiectul arhitectului francez André Lecomte du Noüy. Lucrarea e discutată și azi: fișa INP trimite la un studiu despre controversele restaurării din secolul al XIX-lea. Când te uiți la piatra albă, te uiți și la o decizie de acum un secol și jumătate.
Legenda lui Manole și fântâna de peste drum
INP notează simplu că de construirea bisericii se leagă legenda meșterului Manole, cel care ar fi fost arhitectul ei. Legenda spune că Manole a ridicat biserica cu prețul vieții lui și al soției, zidită de vie în ziduri.
Continuarea e peste drum, în parc. Primăria o povestește așa: ca să nu mai facă altundeva o biserică la fel de frumoasă, Neagoe Vodă i-ar fi lăsat pe Manole și pe ceilalți meșteri pe acoperiș și ar fi poruncit să se dărâme schelele. Manole și-a făcut aripi din șindrilă și a încercat să zboare. Unde a căzut, spune legenda, a ieșit un izvor cu apă limpede, iar peste el stă azi Fântâna Meșterului Manole.
Partea documentată e la fel de bună. O fântână cu acest nume e atestată încă din 1524. Forma de azi i-a dat-o episcopul Iosif al Argeșului, la începutul anilor 1800, când găsise un oraș distrus de incendii și de jafuri și pornise refacerea mănăstirii și a orașului. Pisania în versuri pomenește osteneala egumenului Meletie și a episcopului Iosif.
Practic
Ansamblul e pe bulevardul Basarabilor nr. 1, în Curtea de Argeș. În Lista monumentelor istorice, biserica episcopală are codul AG-II-m-A-13628.01, iar ansamblul mănăstirii, AG-II-a-A-13628, cu paraclisul, palatul episcopal și parcul din 1885. Pentru program și acces, verifică pagina Primăriei despre mănăstire sau întreabă la poartă înainte de vizită.
Neagoe, Manole, regii din pronaos. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.
Surse
- Lista monumentelor istorice 2015, județul Argeș (PDF) — Institutul Național al Patrimoniului · INP / Ministerul Culturii
- Carte poștală „Mănăstirea Curtea de Argeș (secolul XVI)”, fișă descriptivă INP — Europeana · Institutul Național al Patrimoniului / Europeana
- Carte poștală „Monumentul istoric și de arhitectură de la Curtea de Argeș construit de Neagoe Basarab în 1517” — Europeana · Institutul Național al Patrimoniului / Europeana
- Carte poștală „Dobromir de Târgoviște. Neagoe Basarab și Despina Milița (tablou votiv)” — Europeana · Institutul Național al Patrimoniului / Europeana
- Carte poștală „Curtea de Argeș. Fântâna Meșterului Manole” — Europeana · Institutul Național al Patrimoniului / Europeana
- Mănăstirea Argeșului — Primăria Municipiului Curtea de Argeș · Primăria Curtea de Argeș
- Fântâna Meșterului Manole — Primăria Municipiului Curtea de Argeș · Primăria Curtea de Argeș