Săpânța · Cimitir parohial, din 1935
Cimitirul Vesel: cruci procurate din timpul vieții, cu data morții goală
La Săpânța, unii oameni își procură crucea cât trăiesc. Data morții rămâne necompletată. E unul dintre motivele pentru care crucile nu pot fi datate exact.
Când ajungi, pune căștile: Voyas îți povestește Cimitirul Vesel în timp ce citești crucile.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

La Săpânța, unii oameni își procură crucea cât sunt încă în viață. Pe lemn rămâne un loc gol, pentru data morții. Asta e una dintre explicațiile pentru care crucile din Cimitirul Vesel nu pot fi datate cu exactitate, scrie Anca-Lorena Sacalîș în corpusul epitafurilor publicat de Presa Universitară Clujeană. E primul lucru care îți spune că locul ăsta nu e o glumă. E un sat care își scrie singur povestea, cruce cu cruce.
1935: un meșter și un stejar
Prima cruce e din 1935. Lista monumentelor istorice trece „Cimitirul Vesel” cu acest an și cu o adresă simplă: lângă biserica ortodoxă și cimitirul vechi. Primul meșter a fost Stan Ioan Pătraș. Crucile sunt din lemn de stejar, sculptate în basorelief, pictate și însoțite de un text în versuri despre cel îngropat.
Originalitatea, notează Sacalîș, vine din „îmbinarea aparte a textului funerar versificat cu basorelieful sculptat naiv într-un colorit aparte”. Altfel spus, fiecare cruce are o imagine și o poveste. Imaginea redă viața omului. Versurile spun restul, și nu doar partea frumoasă.
Cimitirul a intrat devreme în cărți. Încă din 1972, Pop Simion i-a dedicat volumul „Cimitirul vesel. Monografie sentimentală”, tradus în același an în germană și italiană.
Ce să privești
Uită-te întâi la lateralele crucilor. Multe poartă semnătura meșterului, cu numele întreg sau doar cu inițiale. Așa afli că cimitirul nu e opera unui singur om. Pe lemn apar Stan Ioan Pătraș, Dumitru Pop, Stan Gheorghe Colțun, T. Turda, Stan Ioan Nacu, Toader Nacu, T. Stan.

Apoi uită-te la litere. Meșterii nu prea cioplesc diacriticele, mai ales pe î, care e adăugat adesea doar cu vopsea, cel mai probabil la restaurare. În cei aproape 90 de ani de la prima cruce, cele mai multe au fost restaurate, iar la unele textul s-a schimbat pe parcurs: s-au adăugat sau s-au pierdut detalii. Citește-le ca pe niște manuscrise vii, nu ca pe niște plăcuțe.
Numără, dacă ai răbdare. În 2017, Sacalîș a găsit 999 de cruci în cele două cimitire ortodoxe ale satului, cele mai multe scrise pe ambele fețe. Așa că ocolește fiecare cruce. Povestea poate continua pe spate.
Și culoarea are numele satului. Pe site-ul de turism al Consiliului Județean Maramureș, albastrul crucilor se cheamă „Albastru de Săpânța”.
Unii săpânțeni își procură crucea cât trăiesc. Data morții rămâne goală.
Meșterii de după
Meșteșugul a trecut din mână în mână. În 2017, meșterul cimitirului era Dumitru Pop Tincu, numit „Tezaur Uman Viu”. Astăzi crucile le face ginerele și urmașul lui de meserie, Stan Ioan, căruia în sat i se spune „Pătraș”, succesor al familiei primului meșter. Cea mai grea lucrare a lui, spune pagina județului, a fost crucea socrului său. Meseria cere mai mult decât dalta: trebuie să cunoști comunitatea și să pui în versuri atât calitățile, cât și defectele celui plecat.
Unele cruci din primele decenii ale cimitirului au ajuns piese de muzeu, expuse în jurul Casei Memoriale „Stan Ioan Pătraș” din Săpânța. Altele stau în Muzeul Satului din Sighetu Marmației și în Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare. Cele mai multe dintre ele sunt vechi și lucrate de Pătraș. Muzeul Național al Țăranului Român a comandat și a cumpărat, începând din 1964, unsprezece cruci semnate de el.
Când ajungi
Cimitirul e lângă biserica ortodoxă din Săpânța, în Maramureș. Nu e un muzeu în aer liber, ci cimitirul parohial al satului. Pentru informații de vizitare, pornește de la pagina Cimitirului Vesel a Consiliului Județean și întreabă la fața locului. Apoi mergi încet, cu ochii pe versuri. Poate râzi. Apoi taci și citești mai departe.
Fiecare cruce e o viață în versuri. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.
Surse
- Anca-Lorena Sacalîș (ed.), Epitafuri și alte inscripții din „Cimitirul Vesel” de la Săpânța (Maramureș), corpus de texte, Presa Universitară Clujeană, 2022 (extras: notă asupra ediției) · Presa Universitară Clujeană (Universitatea Babeș-Bolyai)
- Lista Monumentelor Istorice 2015, județul Maramureș (LMI-MM.pdf) — Institutul Național al Patrimoniului · INP
- Meșteri populari: Stan Ioan Pătraș — Visit Maramureș, site de turism al Consiliului Județean Maramureș · Consiliul Județean Maramureș
- Cimitirul Vesel — Visit Maramureș, site de turism al Consiliului Județean Maramureș · Consiliul Județean Maramureș