Suceava · Cetate de scaun, sec. XIV–XV
Cetatea de Scaun a Sucevei: două asedii respinse, o intrare fără luptă
Zidurile au ținut piept sultanului Mahomed al II-lea și regelui Poloniei. Pe 21 mai 1600, armatele lui Mihai Viteazul au intrat pe poartă fără luptă.
Când ajungi, pune căștile: Voyas îți povestește Cetatea Sucevei în timp ce urci spre ziduri.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Pe 21 mai 1600, armatele lui Mihai Viteazul au intrat în Cetatea de Scaun a Sucevei fără luptă. Așa s-a încheiat, scrie Primăria Suceava, actul primei uniri a Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei. Paradoxul stă în ziduri. Cu mai bine de un secol înainte, aceleași ziduri respinseseră două asedii: al sultanului Mahomed al II-lea, în 1476, și al regelui Ioan Albert al Poloniei, în 1497.
O cetate pentru o capitală
Totul începe cu o mutare. Petru I Mușat, domn între 1375 și 1391, și-a mutat reședința de la Siret la Suceava, în ultimul sfert al secolului al XIV-lea. Orașul era mic. Domnul și-a ridicat curțile și biserica Mirăuți în afara lui, iar cetatea pe promontoriul din est, de unde putea apăra orașul. Încercase mai întâi cu Cetatea Șcheia, puțin folosită. Primul act scris care pomenește Suceava poartă data de 10 februarie 1388.
Timp de aproape 200 de ani, spune Muzeul Național al Bucovinei, cetatea a fost principala reședință a domnilor Moldovei. Ștefan cel Mare a extins-o și a întărit-o în mai multe etape. Lista monumentelor istorice păstrează straturile: nucleul din secolul al XIV-lea se cheamă Fortul Mușatin, incinta exterioară e datată 1476–1477, șanțul de apărare la sfârșitul secolului al XV-lea.
Două asedii și o frescă
În 1476, cetatea a rezistat asediului lui Mahomed al II-lea. În toamna lui 1497, armata regelui Ioan Albert a asediat-o trei săptămâni. Garnizoana, condusă de hatmanul Luca Arbure, a rezistat, iar capitala n-a fost cucerită.
Un studiu publicat în Analele Putnei propune o urmă neașteptată a acelor trei săptămâni. Luca Arbure și-a ridicat o biserică pe moșia lui, la Arbore. Pe fațada de sud e pictat Asediul Constantinopolului, iar autorul studiului crede că scena poate fi citită ca o aluzie la asediul respins al Sucevei. Dacă ajungi și la Arbore, uită-te la ea cu Suceava în minte.
Două asedii respinse. Apoi, în 1600, o intrare fără luptă.
Zidurile au fost apărate și în războaiele dintre moldoveni. În 1653, cazacii lui Timuș, ginerele lui Vasile Lupu, au luat plumbul de pe acoperișul Mănăstirii Putna și l-au dus aici. Cronicarul Ion Neculce, citat de Mănăstirea Putna, spune de ce: „de-au făcut glonțuri de pușcă să apere cetatea Sucevii despre Gheorghe Ștefan Vodă”.

Ce să privești
Pornește de la ziduri, nu de la vitrine. Citește cetatea ca pe inelele unui copac. În mijloc, Fortul Mușatin, din secolul al XIV-lea. În jurul lui, incinta exterioară a lui Ștefan. Apoi șanțul de apărare și zidul de contraescarpă, din a doua jumătate a secolului al XV-lea. Fiecare inel e o altă epocă, așa că atunci când treci podul peste șanț, treci de la un secol la altul.
Zidurile pe care le vezi azi au fost consolidate și completate între 2011 și 2015. Fotografiile vechi, ca cartea poștală de mai sus, arată cetatea ca ruină. Compară-le cu ce ai în față și caută unde se termină piatra veche și unde începe restaurarea.
Înăuntru, muzeul a deschis în 2016 prima expoziție permanentă din cetate: arme medievale din Moldova, blazoane ale domnilor și boierilor din secolele XIV–XVII și Tezaurul medieval al Moldovei. Lapidariul adună pietrele cioplite ale cetății, cu decorația ei din secolul al XV-lea, dominată de teme gotice. Uită-te la sobele de teracotă: amestecă motive locale cu motive central-europene.
Pe același platou, de unde se vede tot orașul, stă statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, sculptată de Eftimie Bârlădeanu și dezvelită în 1977. Platoul din fața cetății, la Câmpul Șanțurilor, e el însuși sit arheologic, cu urme din secolele XIV–XVII. Iar dacă vrei să închizi cercul lui Petru I Mușat, coboară în oraș la biserica Mirăuți, prima catedrală mitropolitană.
Când ajungi
Cetatea e la marginea de est a Sucevei, pe strada Cetății. Muzeul a anunțat că din 12 octombrie 2026 cetatea e închisă temporar pentru a patra etapă de restaurare, iar data redeschiderii va fi anunțată. Verifică pagina muzeului înainte să pleci, pentru program și pentru redeschidere. Când porțile se deschid din nou, ia-o încet. Treci podul, oprește-te în șanț și numără zidurile.
Fiecare inel de zid are asediul lui. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.
Surse
- Cetatea de Scaun a Sucevei — Muzeul Național al Bucovinei (site oficial) · Muzeul Național al Bucovinei
- Suceava – istoric (PDF) — Primăria Municipiului Suceava · Primăria Suceava
- Obiective turistice (PDF) — Primăria Municipiului Suceava · Primăria Suceava
- Lista Monumentelor Istorice 2015, județul Suceava (LMI-SV.pdf) — Institutul Național al Patrimoniului · INP
- An Echo of the 1497 Siege of Suceava in the Frescoes of Arbore — Analele Putnei XIV (2018), revista Centrului de Cercetare al Mănăstirii Putna · Analele Putnei
- Sfântul Ștefan cel Mare — Mănăstirea Putna (site oficial) · Mănăstirea Putna
- Biserica voievodală (citatul din Ion Neculce) — Mănăstirea Putna (site oficial) · Mănăstirea Putna