Alba Iulia · Cetate bastionară, sec. XVIII

Alba Carolina: Horea a fost închis sub statuia împăratului

Deasupra porții a treia stă călare împăratul în timpul căruia s-a ridicat cetatea. Sub el, în soclu, e celula lui Horea. Povestea celor trei cetăți de la Alba Iulia, una peste alta.

Când ajungi, pune căștile: Voyas îți povestește porțile cetății Alba Carolina în timp ce le treci.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Cetatea Alba Carolina din aer: bastioanele, șanțurile și, în dreapta, obeliscul din fața Porții a III-a.
Cetatea Alba Carolina din aer: bastioanele, șanțurile și, în dreapta, obeliscul din fața Porții a III-a. Foto: Kiki Vasilescu · CC BY-SA 4.0 · via Wikimedia Commons

Deasupra porții a treia a cetății din Alba Iulia stă călare împăratul Carol al VI-lea, în timpul căruia s-a ridicat fortăreața. În soclul statuii lui e o celulă. Acolo a fost închis Horea, conducătorul răscoalei din 1784, după descrierea porților făcută de Primăria Alba Iulia. Împăratul sus, pe cal. Conducătorul răscoalei dedesubt, în piatră.

O cetate peste alte două

Alba Carolina nu e prima cetate de pe locul acesta. Aici au fost construite succesiv trei fortificații, fiecare nouă cetate cuprinzând-o pe cea veche: castrul roman, după 106 d.Hr., cetatea medievală din secolele XVI–XVII și cetatea bastionară din secolul al XVIII-lea, notează pagina primăriei despre ansamblul fortificațiilor.

Castrul Legiunii a XIII-a Gemina avea laturi de aproximativ 480 pe 432 de metri și cam 20,7 hectare. Zidul lui de piatră a rămas în structurile cetății medievale până în secolul al XVIII-lea, iar pe unele porțiuni se mai vede și azi, după pagina despre castrul roman. Poarta lui de est a devenit, în Evul Mediu, poarta Sfântul Gheorghe, cu un relief al lui Romulus și Remus alăptați de lupoaică. Pe ea a intrat triumfal în cetate, la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul.

Cum s-a construit

Cetatea de azi a fost ridicată între 1715 și 1738, din inițiativa autorităților habsburgice, după proiectul arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, în sistemul Vauban. Are forma unui heptagon neregulat, cu trei rânduri de ziduri, bastioane și raveline, despărțite de șanțuri largi și adânci. Ca să-i facă loc, constructorii au demolat orașul și cetatea medievală. Noua fortificație acoperă puțin peste 70 de hectare, iar zidurile ei însumează peste 12 kilometri.

Avea canalizare proprie, o moară în bastionul Capistrano, fântâni adânci, două pulberării și depozite pentru aproximativ 10.000 de soldați în timp de război. La construcție au muncit, pe lângă autorități și specialiști, peste 20.000 de țărani români. Șantierul n-a fost închis niciodată de tot: lucrările s-au făcut în etape, fără să fie terminate vreodată, iar costul a ajuns la aproximativ două milioane de guldeni.

Ridicată împotriva turcilor, cetatea nu și-a jucat niciodată rolul. Istoria ei a trecut, în schimb, prin Horea și prin 1848.

Ce să cauți când ești acolo

Intră dinspre est, pe la Poarta I, clădită ca un arc de triumf cu trei deschideri. Sus, statuile lui Venus și Marte încadrează stema Casei de Austria, iar la capete stau două bombarde în poziție de tragere. Pe fațade, reliefurile spun mituri: Eneea își scoate tatăl, pe Anchise, din flăcările Troiei, Hercule se luptă cu Anteu și cu leul din Nemeea, Perseu ține capul Meduzei.

La Poarta a II-a, caută cei doi atlanți, unul tânăr și fără barbă, celălalt bătrân, cu barbă bogată, încovoiați sub greutate, și ghiulelele sculptate în clipa exploziei. Poarta a fost distrusă în 1937, când s-a ridicat obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan, și refăcută după imagini de epocă, potrivit traseului porților.

Poarta a III-a e cea mai mare. Cele patru panouri principale arată scene din vremea construcției, între ele zeița Victoria care îi predă lui Eugeniu de Savoia macheta cetății. Deasupra, Carol al VI-lea, călare. Sub el, celula lui Horea.

Poarta a III-a dinspre pod, cu statuia ecvestră a lui Carol al VI-lea pe culme.
Poarta a III-a dinspre pod, cu statuia ecvestră a lui Carol al VI-lea pe culme. Foto: Leontin l · CC BY-SA 4.0 · via Wikimedia Commons

În fața porții se ridică obeliscul Horea, Cloșca și Crișan, înalt de 20 de metri, în stil Art Deco, inaugurat la 14 octombrie 1937 în prezența regelui Carol al II-lea. Statuia zeiței Victoria, înaripată, ține în mâna dreaptă o coroană de lauri.

Practic

Cetatea e în cartierul Cetate din Alba Iulia și e monument istoric de categoria A, cu codul AB-II-a-A-00088 în Lista monumentelor istorice. Traseul porților o străbate de la est, de la Poarta I, spre vest. Pentru programul și tarifele muzeelor și obiectivelor din incintă, vezi ghidul turistic al Primăriei Alba Iulia.

Horea a stat sub calul împăratului. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Surse

  1. Cetatea Alba Carolina — Sculptura (porțile cetății) — Primăria Municipiului Alba Iulia · Primăria Municipiului Alba Iulia
  2. Ansamblul fortificațiilor — Primăria Municipiului Alba Iulia · Primăria Municipiului Alba Iulia
  3. Castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina — Primăria Municipiului Alba Iulia · Primăria Municipiului Alba Iulia
  4. Cetatea Medievală — Primăria Municipiului Alba Iulia · Primăria Municipiului Alba Iulia
  5. Traseul Porților cetății Alba Carolina — turism.apulum.ro (Primăria Alba Iulia) · Primăria Municipiului Alba Iulia
  6. Obeliscul „Horea, Cloșca și Crișan” — turism.apulum.ro (Primăria Alba Iulia) · Primăria Municipiului Alba Iulia
  7. Obiective turistice — turism.apulum.ro (Primăria Alba Iulia) · Primăria Municipiului Alba Iulia
  8. Lista Monumentelor Istorice 2015 (pe județe) — Institutul Național al Patrimoniului · INP