Hunedoara · Castel, sec. XIV–XVII

Castelul Corvinilor: inscripția din legenda fântânii e, de fapt, o semnătură

Legenda spune că trei prizonieri turci au lăsat pe piatră un reproș. Textul descifrat e semnătura unui prizonier pe nume Hasan. Povestea castelului, de la Ioan de Hunedoara la acoperișurile lui Steindl.

Când ajungi, pune căștile: Voyas îți povestește Castelul Corvinilor în timp ce te uiți la el.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Castelul Corvinilor dinspre pod: turnul porții, galeriile și acoperișurile înalte din secolul al XIX-lea.
Castelul Corvinilor dinspre pod: turnul porții, galeriile și acoperișurile înalte din secolul al XIX-lea. Foto: Adrian Alexandru Gheorghe · CC BY-SA 4.0 · via Wikimedia Commons

Pe unul dintre contraforturile capelei din Castelul Corvinilor stă o inscripție în caractere vechi arabe. Legenda o leagă de fântâna din curte și de o promisiune călcată. Textul, citit de specialiști, spune altceva. Nu e un reproș. E o semnătură: „Cel care a scris această inscripție este Hasan, care trăiește ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică”.

Fântâna, legenda și ce scrie de fapt

Se povestește că Ioan de Hunedoara ținea în castel trei prizonieri turci și le-a promis libertatea dacă vor săpa o fântână cu apă bună. Legenda spune că au săpat în stâncă 15 ani. Când au dat de apă, Ioan murise, iar soția lui, Elisabeta Szilágyi, n-a ținut cuvântul dat. Ca ultimă dorință, prizonierii ar fi scris pe piatră „Apă ai, inimă nu”.

Muzeul păstrează și varianta fără poveste. Pe pagina legendelor castelului afli că inscripția a fost descifrată de Mihail Guboglu și că literele ei o datează la mijlocul secolului al XV-lea. Fântâna e cât se poate de reală: e săpată între cele două incinte și are 30 de metri adâncime, după descrierea turului.

Cum a devenit cetatea castel

Prima fortificație de piatră de aici e datată de cei mai mulți cercetători în secolul al XIV-lea. Alții o mută în prima jumătate a secolului al XV-lea. Avea formă de elipsă, cu ziduri groase de până la doi metri, ridicate direct pe stâncă. Prima atestare a cetății în documente e din 1443, potrivit mențiunilor documentare adunate de muzeu.

După 1440, Ioan de Hunedoara începe s-o transforme în castel. Ridică două curtine din blocuri de calcar dolomitic, flancate de turnuri rotunde, o noutate pentru arhitectura militară a Transilvaniei de atunci. Pe la 1446, ajuns guvernator al regatului Ungariei, schimbă planul: castelul primește mai multe clădiri civile, capela, Sala Cavalerilor, Sala Dietei. După 1458 se lucrează la aripa Matia, cu logii și o pictură cu subiect laic pe care muzeul o socotește unicat. Lucrările se încheie, în general, pe la 1480, iar scurta istorie a castelului îl așază, prin amploare și fast, alături de castelele din vestul Europei.

Podul și turnul de la intrare, pe o carte poștală veche din colecția Institutului Național al Patrimoniului.
Podul și turnul de la intrare, pe o carte poștală veche din colecția Institutului Național al Patrimoniului. Foto: Institutul Național al Patrimoniului (INP), prin Europeana · CC BY-SA 4.0 · via Europeana

În secolul al XVII-lea, principele Gabriel Bethlen aduce cele mai mari modificări, după moda Renașterii târzii. Construiește Palatul mare dinspre oraș, Turnul Alb și terasa de artilerie, iar Sala Dietei e împărțită în încăperi mai mici.

Acoperișurile sunt mai noi decât crezi

Siluetele ascuțite pe care le știi din fotografii sunt din secolul al XIX-lea. După un incendiu din 1854, castelul trece prin mai multe campanii de restaurare. Arhitectul Imre Steindl a pornit de la o ipoteză greșită, că Hunedoara trebuia să devină reședință de vară a curții imperiale, și a conceput forma actuală a acoperișurilor. Ele sunt mult mai înalte decât cele originale. În 1876 s-a considerat că lucrările de până atunci și-au greșit scopul. Abia etapa începută în 1956 a pornit de la ideea că fiecare fază de construcție trebuie păstrată, nu corectată, după istoricul restaurării.

Castelul pe care îl fotografiezi e o sumă de secole: gotic, Renaștere, baroc și neogoticul secolului al XIX-lea, în același zid.

Ce să cauți când ești acolo

În Sala Cavalerilor, uită-te la coloanele octogonale din marmură roșie. Pe capitelul celei de-a doua e o inscripție latină în caractere gotice, datată 1452. Spune că Ioan de Hunedoara, guvernator al regatului Ungariei, a pus să se facă lucrarea. E semnătura ctitorului, la nivelul ochilor tăi.

În loggia Matia, pictura povestește cum a dobândit Ioan de Hunedoara stema familiei. Pe a doua coloană e un corb care ține în plisc o bandă. Legenda familiei spune că un corb a furat inelul lăsat copilului de regele Sigismund și că băiatul l-a doborât cu o săgeată. De aici corbul cu inel de aur din blazon. Numele vine din latinescul corvus, corb.

Ieși apoi pe galeria Neboisa, legată de castel printr-un pod de lemn și sprijinită pe stâlpi de piatră, până la turnul cu nume sârbesc: Nje Boisia, „Nu te teme”, venit probabil de la mercenarii sârbi din garnizoană. La întoarcere, caută în turnul Capistrano singurul șemineu gotic din castel. Apoi contrafortul capelei, cu numele lui Hasan.

Practic

Castelul e pe Strada Castelului 1–3, în Hunedoara. E monument istoric de categoria A, de interes național, cu codul HD-II-m-A-03344 în Lista monumentelor istorice. Pentru program și tarife, vezi pagina pentru vizitatori a castelului.

Hasan e încă acolo, pe contrafortul capelei. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Surse

  1. Legendele castelului — Muzeul Castelul Corvinilor · Castelul Corvinilor (site oficial)
  2. Turul castelului — Muzeul Castelul Corvinilor · Castelul Corvinilor (site oficial)
  3. Scurtă istorie — Muzeul Castelul Corvinilor · Castelul Corvinilor (site oficial)
  4. Mențiuni documentare — Muzeul Castelul Corvinilor · Castelul Corvinilor (site oficial)
  5. Proprietari — Muzeul Castelul Corvinilor · Castelul Corvinilor (site oficial)
  6. Restaurarea castelului — Muzeul Castelul Corvinilor · Castelul Corvinilor (site oficial)
  7. Program și tarife — Muzeul Castelul Corvinilor · Castelul Corvinilor (site oficial)
  8. Lista Monumentelor Istorice 2015 (pe județe) — Institutul Național al Patrimoniului · INP
  9. Lista monumentelor istorice 2015, județul Hunedoara (LMI-HD.pdf, MO 113 bis/15.II.2016) — Institutul Național al Patrimoniului · INP