Cluj-Napoca · Bastion medieval, sec. XV–XVII

Turnul Croitorilor: o breaslă l-a apărat, praful de pușcă l-a aruncat în aer

Croitorii Clujului au ținut acest colț de zid. În 1627, turnul a explodat. Între timp, lângă el se petrecuse cea mai crudă execuție din socotelile orașului.

Când ajungi pe strada Baba Novac, pune căștile: Voyas îți povestește bastionul în timp ce te uiți la piatră.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Turnul Croitorilor, cu statuia lui Baba Novac în stânga, pe strada care îi poartă numele.
Turnul Croitorilor, cu statuia lui Baba Novac în stânga, pe strada care îi poartă numele. Foto: Wikizoli · CC BY-SA 4.0 · via Wikimedia Commons

În 1627, Turnul Croitorilor a explodat. O teză de doctorat de la Universitatea Babeș-Bolyai, construită pe socotelile morii de praf de pușcă a Clujului, arată ce a urmat: în anii 1630, orașul și-a schimbat felul în care își păstra pulberea și a început s-o împartă mai egal între turnuri. Lecția venise de la un singur bastion.

Nu e singura dată când turnul a căzut. Primăria Cluj-Napoca pomenește și o explozie pornită de la un fulger care a lovit magazia de muniții. Bastionul a fost distrus și reconstruit de mai multe ori.

Un oraș cu 20 de turnuri

Sub regele Sigismund de Luxemburg, Clujul primește o incintă nouă, de aproximativ 45 de hectare. Zidul are 20 de turnuri, iar întreținerea și apărarea fiecăruia cad în sarcina unei bresle. Turnul Croitorilor era printre cele mai importante: apăra colțul de sud-est, socotit cel mai expus atacurilor.

Albumul „Cluj, orașul comoară al Transilvaniei” pune ridicarea turnului în preajma anului 1475, sub Matia Corvin. Primăria scrie că breasla croitorilor l-a ridicat și l-a apărat, iar după două secole paza a trecut la mercenari germani plătiți de oraș. Croitorii erau cei mai puternici meșteșugari ai Clujului. În biserica Sfântul Mihail aveau altarul Tuturor Sfinților. Pe zid, aveau bastionul cel mai important.

De ce îi spune și Bastionul Bethlen

În Lista monumentelor istorice, numele oficial e „Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor)”, datat secolele XV–XVII, refăcut în secolul al XIX-lea. Gabriel Bethlen e principele ales la Cluj în 1613, de care albumul leagă reconstruirea turnului. Tot albumul notează că, dintre turnurile vechii incinte, e singurul care a ajuns întreg până azi.

Primăria adaugă un capitol. În războaiele dintre curuți și lobonți, între 1703 și 1711, turnul a fost aruncat în aer. Forma de azi i-a dat-o generalul austriac Kriegsbaum, în 1718. Așa că zidul pe care îl vezi are, în surse, două nume de constructor: Bethlen și Kriegsbaum.

Fațada cu intrarea și zidul de incintă lipit de bastion: piatră brută, ferestre puține, acoperiș în patru ape.
Fațada cu intrarea și zidul de incintă lipit de bastion: piatră brută, ferestre puține, acoperiș în patru ape. Foto: Norbert Csaba · CC BY-SA 4.0 · via Wikimedia Commons

Baba Novac, la zidul croitorilor

Strada pe care stă bastionul poartă numele lui Baba Novac. Pe 5 februarie 1601, căpitanul lui Mihai Viteazul a fost executat în piața centrală a Clujului, ars de viu împreună cu duhovnicul lui sârb. Execuția a durat aproape o oră și jumătate. Trupurile au fost scoase din cetate și înfipte în țepe lângă Bastionul Croitorilor.

Socotelile orașului au păstrat totul, până la ultimul ban. Șapte florini și cincizeci de dinari pentru tortură, ardere și tragere în țeapă. Trei florini pentru călăi. Și o linie separată, pentru Luca Acsi.

Doi florini, pentru că a ascuțit țeapa.

În vara lui 1601, Mihai Viteazul a ridicat un steag acolo unde fusese tras în țeapă căpitanul lui. Pe 19 august era ucis și el, pe Câmpia Turzii.

Ce să cauți când ești acolo

Stai în colțul de sud-est al vechii cetăți, cel pe care orașul îl socotea cel mai expus. Uită-te cum pleacă din bastion zidul de incintă, cu crenelurile pe creastă. Pe aceeași stradă, la numărul 15, Lista monumentelor mai trece un fragment din zidul celei de-a doua incinte a orașului medieval, datat 1406.

Intră, dacă e deschis. În perioada comunistă, aici a funcționat un muzeu de istorie al orașului, cu atelier de restaurare și laborator foto, niciodată deschis publicului larg. Azi e un spațiu multifuncțional, cu Centrul de Cultură Urbană, o sală de conferințe, un salon de expoziții și o cafenea. Aici se țin conferințe, spectacole, lansări de carte și târguri.

Practic

Bastionul e pe strada Baba Novac 35, în Cluj-Napoca. Programul și evenimentele se schimbă, așa că le găsești la zi pe pagina Centrului de Cultură Urbană și pe cea a Primăriei.

Croitorii, praful de pușcă, cei doi florini. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Surse

  1. Lista monumentelor istorice 2015, județul Cluj (Monitorul Oficial nr. 113 bis/15.II.2016) · Ministerul Culturii
  2. Bastionul Croitorilor · Primăria Municipiului Cluj-Napoca
  3. Csaba Izsán, New Aspects of Town Defences in Early Modern Transylvania, rezumatul tezei de doctorat (2024) · Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filosofie
  4. Turnul Croitorilor · Centrul de Cultură Urbană, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca