București · Sală de concerte, sec. XIX
Ateneul Român s-a ridicat din bilete de câte un leu
Între 1886 și 1888, Bucureștiul și-a construit sala de concerte din bani strânși leu cu leu. În 1919, tot aici și-a început lucrările primul Parlament de după Marea Unire.
Când ajungi în fața coloanelor, pune căștile: Voyas îți povestește Ateneul în timp ce te uiți la el.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.

Ateneul Român s-a ridicat din bilete de câte un leu. Între 1886 și 1888, sala a fost construită cu fonduri strânse printr-o subscripție publică: 500.000 de bilete, fiecare în valoare de un leu. Apelul l-a lansat Constantin Esarcu, cu un slogan pe care l-ai auzit probabil fără să știi de unde vine. Așa notează fișa Institutului Național al Patrimoniului care însoțește o carte poștală veche a clădirii.
„Dați un leu pentru Ateneu.” Sloganul cu care Constantin Esarcu a strâns banii pentru sală.
Un oraș care a plătit leu cu leu
Pune cifra lângă clădire. Jumătate de milion de bilete, de câte un leu. Zidul din fața ta e, la propriu, o sumă de gesturi mici. Nu l-a plătit un singur om. L-a plătit o subscripție, bilet cu bilet.
Planurile le-a desenat arhitectul francez Albert Galleron, după indicațiile lui Alexandru Odobescu, iar modelul au fost vechile temple grecești. Se vede de la capătul străzii: un portic de templu și, deasupra lui, o cupolă de mari dimensiuni. Azi, clădirea este sediul Filarmonicii George Enescu.
Desenul de mai jos, datat 1886, arată aceeași idee pe hârtie: porticul în față, cupola deasupra, numele scris pe friză. Când ajungi acolo, compară-l cu ce ai în fața ochilor și caută ce a rămas din el în piatră.

20 noiembrie 1919: sala devine parlament
La 31 de ani după 1888, sala de concerte a primit alt public. La 20 noiembrie 1919, la Ateneul Român își începea lucrările primul Parlament al României după Marea Unire, pentru că Palatul Adunării Deputaților se afla în renovare. Camera Deputaților păstrează momentul în pagina dedicată parlamentarilor Marii Uniri. Printre ei erau Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiș, Octavian Goga și Ion Agârbiceanu.
Stai o clipă cu ideea asta. Pe locul de unde azi asculți o simfonie s-au așezat, în toamna lui 1919, mulți dintre oamenii care pregătiseră Unirea de la 1 decembrie 1918. Aceeași cupolă, aceeași acustică, alt fel de discurs.
Ce să privești când ești acolo
Stai întâi pe trotuarul din față, la câțiva pași de trepte. Numără coloanele de pe fațada principală: sunt șase, în stil ionic. Apoi caută pe fațadă medalioanele cu domnitorii țării. Oprește-te la fiecare chip înainte să urci treptele.
Ridică apoi privirea spre cupolă. Din parc o vezi întreagă, peste copaci. Coboară apoi privirea: în parcul din fața sălii stă statuia lui Mihai Eminescu, a doua prezență a locului, după muzică.
Dacă intri la un concert, caută marea frescă a lui Costin Petrescu. Un periodic din 1938–1939 îl prezenta deja pe pictor drept „autorul marei fresci dela Ateneul Român”, cu ortografia vremii. E un motiv bun să ajungi mai devreme și să lași programul de sală pentru pauză.
Un nume care s-a schimbat pe cărțile poștale
Clădirea a trecut prin mai multe regimuri fără să se miște un centimetru. Numele de pe vederi s-a schimbat însă. În colecția de cărți poștale a INP găsești vederi intitulate „Ateneul Republicii Populare Române”, iar pe altele scrie „Atheneul R. P. Române”. Sala era aceeași. Doar eticheta spunea în ce ani fusese tipărită vederea.
Practic
Ateneul Român este pe strada Benjamin Franklin 1–3, în sectorul 1. O carte poștală din colecția INP îl fotografiază dinspre Piața George Enescu, cu fațada și cupola în cadru. E înscris în Lista monumentelor istorice cu codul B-II-m-A-18789, iar litera A din cod îl trece printre monumentele de interes național. Concertele, biletele și vizitele se schimbă de la o stagiune la alta, așa că verifică-le pe site-ul Filarmonicii George Enescu, fge.org.ro, înainte să pleci.
Medalioanele, cupola, toamna lui 1919. Restul poveștii e în cască.
Vezi locația în Voyas
Probă gratuită 30 de zile, fără card. Apoi €19/lună. Se deschide din browser, fără instalare.
Surse
- Lista monumentelor istorice 2015, municipiul București (PDF) — Institutul Național al Patrimoniului · INP / Ministerul Culturii
- Lista monumentelor istorice — pagina INP (categorii A/B) · INP
- Carte poștală „BUCUREȘTI: Ateneul Român”, fișă descriptivă INP — Europeana · Institutul Național al Patrimoniului / Europeana
- Carte poștală „BUCUREȘTI - Ateneul Republicii Populare Române” — Europeana · Institutul Național al Patrimoniului / Europeana
- Carte poștală „București - Atheneul R. P. Române” — Europeana · Institutul Național al Patrimoniului / Europeana
- Ateneul Român - Palatul Adunării Deputaților (Parlamentari ai Marii Uniri) — Camera Deputaților · Camera Deputaților